Singura certitudine e incertitudinea

Da, știu, ați mai auzit chestia asta de o sută de ori, este un clișeu care răsună peste tot și chiar nu vreau să mă dau și eu deșteaptă că îl folosesc, ba chiar pe post de titlu, însă exprimă foarte, foarte bine ceea ce vreau să povestesc astăzi.

Am mai vorbit eu despre schimbări în articolele mai vechi, în care făceam teorie despre cum trebuie să îmbrățișăm schimbarea și că ea mereu vine cu ceva bun, chiar dacă nu ne dăm seama pe moment. Ei bine, de data asta chiar mi s-au întâmplat niște lucruri cu totul neașteptate, pe mai multe planuri, cu privire la care nu voi intra în amănunte, însă care m-au zguduit bine de tot.

Nimic nu mai e sigur, ziua de mâine nu îți este promisă, cel care azi îți e prieten mâine te poate răni și așa mai departe. Mi s-a demonstrat din nou că cel mai bine este să te bucuri de momentul prezent, pentru că totul se poate nărui într-o clipă.

Da, schimbarea este inevitabilă, însă de multe ori este nevoie de un șir întreg de evenimente care ba te întorc din drum, ba te pun pe o cu totul altă direcție, pentru a-ți atrage atenția că mergi pe o cale greșită.

Ceea ce știu sigur este că cea mai proasta reacție la astfel de schimbări este împotrivirea cu înverșunare, negarea, ”ținutu` cu dinții” sau zvârcolirea sufletească de genul ”DE CE EU??”.

Ai voie să țipi, să spargi (fără să provoci pagube bineînțeles 🙂 ), să te plângi și să-ți plângi de milă vreo două ore, după care îți ridici fundu` din căldarea cu depresie și cauți soluții. Problemele apar, asta-i viața, ar fi super plictisitor ca existența noastră să fie liniară, fără suișuri și coborâșuri. Avem nevoie de ele, le înjurăm și ne supărăm, în loc să vedem un potențial câștig din orice pierdere.

Știu că teoria e ușoară și practica ne omoară, însă din proprie experiență pot să spun că din toate evenimentele pe care la momentul respectiv le vedeam catastrofale, a ieșit ceva bun până la urmă, chiar dacă nu imediat.

Încerc să mă bucur de ceea ce am, o familie pe care mă pot baza, un iubit care îmi e mereu alături, un animăluț simpatic care mă binedispune și dezvoltarea mea ca om, care a venit exact ca urmare a acestor schimbări și experiențe, unele plăcute altele mai puțin.

Așa că, să ne bucurăm de primăvară, de timpul frumos care în sfârșit ne încântă simțurile, de soare, de flori (mi-am umplut casa cu zambile și narcise), de cei dragi și, de ce nu, și de provocările pe care le avem de înfruntat, deoarece datorită lor vom avea ocazia să creștem și să ajungem acolo unde ne dorim.

dsc00668

O primăvară pozitivă tuturor!

Anette

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *