Dragoste la prima vedere în Insula lui Zeus!

Planificarea concediului în acest an a fost destul de spontană. Dacă în ultimii doi ani știam deja cu vreo 6 luni înainte că vom merge în Portugalia și Spania, acum ne-am hotărât cam cu o lună și ceva înainte de plecare.

Nu am mai fost niciodată în Grecia, implicit nici în Creta. Nu prea m-a tentat din cauza unor prejudecăți stupide că dacă e un loc atât de ușor accesibil și de frecventat de toată lumea, probabil că nici nu e foarte spectaculos. EXTREM DE GREȘITĂ gândirea mea! Dar îmi asum, asta credeam înainte să ajung acolo.

Din mai multe variante am ales Creta deoarece părea cea mai interesantă insulă și se încadra și în bugetul nostru.

Nu voi da o mie de informații pe care le puteți găsi și pe wikipedia despre obiectivele turistice, voi povesti doar cum ne-a făcut să ne simțim acest loc minunat, voi împărtăși câteva poze superbe și voi trage câteva concluzii.

În primul rând trebuie să menționez că mie nu îmi place canicula. Ideea unei vacanțe la mare în iulie e la fel de tentantă pentru mine precum săritul din avion cu parașuta…so, no. Cam tot la începutul lui iunie am fost plecați, iar acum am plecat chiar la sfârșitul lui mai, cu riscul asumat că poate nu va fi suficient de cald pentru a putea intra în apă.

Așadar, hop în avion de la Timișoara, iar într-o oră și un pic am și aterizat în Heraklion, capitala Cretei. Zborul este foarte spectaculos deasupra insulelor grecești și a mării, am stat lipită de geam tot zborul. Am ales din start varianta cu avion deoarece nu cred că aș rezista vreo 20 de ore în autocar.

La ieșirea din aeroport ne-au întâmpinat palmierii, iar asta mi-a fost de ajuns să uit de toate grijile și să mă bucur din tot sufletul că am ajuns acolo.

Stațiunea în care am stat era la aproximativ 10 km de aeroport și se numește Ammoudara. După ce am ajuns la hotel, am lăsat bagajele și ne-am dus direct la plajă, care era la 5 minute de mers pe jos! Nu-mi venea să cred că cu numai câteva ore mai devreme eram la Timișoara… iar acum avem marea Egee la piciore.

Plajele sunt amenajate cu șezlonguri, umbreluțe și apărătoare de vânt (de care ai nevoie, crede-mă :)) ), iar pentru a sta acolo nu trebuie să le închiriezi, ci doar să consumi ceva de la barul sau restaurantul respectiv. Spre marea noastră bucurie apa a fost destul de caldă încât să intrăm în ea fără să ne congelăm.

Ammoudara e o stațiune micuță, dar faină, cu o plajă luuuungă și cu munți! Palmierii, florile în culori tari, magazinele cu suveniruri și tavernele fac din ea un loc perfect pentru vacanță. Într-adevăr, dacă vrei cluburi și distracție, atunci destinația ar trebui să fie Hersonissos! Noi am vrut relax 🙂

Micul dejun la hotel Roxani

Deși țin o dietă destul de strictă de cam o lună, în Creta nu prea există cuvântul ăsta. Mâncarea e extraordinar de delicioasă și variată! Fie că vrei fructe de mare, legume, salate, pizza, specialități grecești, mâncare vegetariană etc…găsești de TOATE! Și buuuune rău! Am făcut puțin abuz de gyros și souvlaki, pe care eram foarte curioasă să le gust „de la mama lor de acasă”. Așa cum mă așteptam, nu prea au nici o legătură cu cele de la fast-food-urile „grecești” de la noi…

O chestie ce mi s-a părut drăguță a fost că marea majoritate a tavernelor unde am mâncat (zilnic la alta) îți oferă din partea casei aperitiv, care de obicei consta în pâine de casă, măsline și tzatziki, iar la final, desert, adică ori fructe, iaurt grecesc și marmeladă, sau prăjituri de ale lor, care au fost toate, foarte bune!

Noi am combinat relaxarea cu plimbările și cu vizitatul pe sistem turbo :)). Dacă prima zi ne-am plimbat prin stațiune și ne-am uitat la suveniruri, din a doua deja am mers să vizităm locurile din jur. Cea mai convenabilă metodă prin care poți face asta este cu autobusul. Circulă des, iar un bilet costă 1,70 euro (Atenție! Acesta este prețul la un bilet cumpărat în supermarket-uri, la șofer este aproape dublu!). Atâta că sistemul de transport public în comun nu este foarte bine pus la punct, nu prea scrie numele stațiilor, iar fără o hartă și cineva care să te îndrume te poți rătăci. Noi ne-am descurcat destul de bine, având și experiența anilor trecuți, dar am mai întrebat și noi în stânga și-n dreapta. Lumea știe engleză, te poți înțelege cu ei, că altfel, cu greaca nu ai nici o șansă să înțelegi ceva :))).

În Heraklion merită văzut portul, cetatea, Muzeul Arheologic (recomand!!!), străzile pietonale și …gelateria Da Vinci. Veți vedea în poze de ce :)).

Archaeological Museum of Heraklion

 

The Fortress of Heraklion

Și…ce spuneam despre Gelateria Da Vinci? :))

Aproape de Heraklion se află ruinele Palatului Knossos, care e MUSAI de vizitat dacă sunteți în zonă!

Era plin de păuni care se plimbau printre ruine! Unul dintre ei și-a desfăcut și coada pentru public și a stat zeci de minute la „ședința foto”.

Nouă ne place să vizităm cât mai multe locuri când suntem într-o țară străină, motiv pentru care următoarele două zile am umblat de dimineața până seara. Creta este împărțită în patru „prefecturi”: Lasithi, Heraklion, Rethymno și Chania, din care noi am vizitat trei.

Rethymno este la 60 km de Heraklion și este capitala regiunii cu același nume. Am ajuns acolo tot cu busul, care a fost aproximativ 17 euro dus-întors. Ne-am îndrăgostit iremediabil de acest oraș, care este superb din toate punctele de vedere. Străduțe înguste înconjurate de ziduri albe și uși albastre cum vezi prin vederi, flori fuchsia, roșii și roz, taverne cochete la fiecare pas unde chelnerii te îmbiau cu preparate tradiționale, tarabe cu suveniruri hand-made, tinere îmbrăcate lejer și purtând ghiozdănele colorate în loc de poșete sobre, oameni relaxați care povesteau despre una, despre alta la un pahar de raki, un port venețian frumos, o cetate de unde poți admira panorama orașului, un loc de promenadă decorat cu palmieri de te simțeai ca la Miami și o plajă cu apă curată, curată și fără valuri. Pe scurt: un mic Paradis!

 

Ultima excursie a fost una organizată, unde am avut și ghid, care a fost de mare ajutor pentru a înțelege mai bine istoria locurilor pe care le-am văzut. Am fost în est, în regiunea Lasithi, unde există o peșteră în care se spune că s-a născut Zeus, zeul zeilor. Peștera respectivă nu am apucat să o vizităm deoarece nu era în program, dar am fost la insula Spinalonga cu vaporașul, care e de fapt o cetate foarte mare unde a locuit ultima colonie de leproși, apoi am vizitat stațiunea Elounda, după cum ne-a spus ghidul, una din cele mai luxoase din Creta, datorită unităților de cazare, dar mai ales a plajelor superbe care se deschid spre Golful Mirabello. Valurile și vântul puternic sunt aproape omniprezente în Creta, dar aici marea era foarte potolită, motiv pentru care este un magnet pentru turiști. După Elounda, ne-am îndreptat spre Agios Nikolaos, supranumit și Saint Tropez-ul Cretei, fiind tot o locație de lux, căutată de multe vedete internaționale. Am „gustat” puțin și noi din această lume, și este într-adevăr superb. Munții se întâlnesc cu marea care trece de la turcoaz la bleumarine, în centrul orașului se află un lac cu apă dulce care este „păzit” de stânci, iar dacă urci până sus ai parte de o priveliște incredibilă asupra orașului. La finalul excursiei am vizitat o fabrică de ulei de măsline, Vasilakis Estate, care produce ulei de cea mai bună calitate, premiat în SUA cu locul I pentru cel mai bun ulei de măsline din lume! Aici am avut parte și de o degustare de produse realizate din măsline, de la uleiuri, la pastă de măsline, sosuri, măsline de mai multe tipuri din producția proprie etc.

 

Priveliște din Cetatea Spinalonga
Elounda

 

Agios Nikolaos și degustarea de la Vasilakis Estate

Asta e doar o mică parte din zonele frumoase pe care le-am văzut și unde m-aș mai întoarce oricând!

Ultima zi am petrecut-o în Ammoudara, unde am luat câteva suveniruri (în mare parte măsline, suntem înnebuniți după ele), iar ce mi-a atras atenția și de la care nu m-am putut abține să nu-mi cumpăr au fost bijuteriile realizate din argint și opal albastru (erau și cu alb și roz, dar cel albastru era cel tradițional), la prețuri rezonabile. Zilnic m-am uitat la ele până mi-am luat un inel cu model grecesc și cu opal albastru. I love it!

Ultima zi la Hotel Roxani
Da, era și manichiura asortată spiritului de vacanță 🙂

Seara ne-am luat rămas bun de la frumoasa Creta cu o plimbare pe malul mării la apus.

Un râu se vărsa în mare

Cei care dețin Hotelul Roxani sunt de fapt o familie, o familie care ne-a făcut să ne simțim foarte bine, au fost foarte drăguți, ne-au ajutat cu orice am avut nevoie și ne-au servit cu bunătăți locale, crescute în grădina proprie! Am păstrat legătura cu ei și sper să le mai călcăm pragul.

În loc de concluzie: am văzut locuri incredibil de frumoase, care mi-au depășit orice așteptare, am cunoscut oameni minunați la hotelul unde am fost cazați, am mâncat mâncare delicioasă, ne-am relaxat pe plaje înconjurate de munți, dar mai ales, am venit acasă cu amintiri cât pentru o viață. Crete, thanks for the memories! See you again!

Mulțumim: www.discover-turism.ro și TEZ Tour pentru organizarea de nota 10!

Thank you Hotel Roxani for the hospitality!

 

Comments

  1. Roxana says:

    Cata dreptate ai.Si insula mai are mule comori de dezvaluit.Si multe excursii foarte frmoase.Iar cretani sunt deosebiti.Daca ai venit odata in Creta nu poti sa nu revi.

    1. Anette says:

      Da asa e! Chiar nu ma asteptam sa imi placa atat de mult! Cu siguranta mai mergem, vrem sa vizitam si Chania.

  2. Geta says:

    Ma bucur ca am dat de acest articol chiar inainte de a merge acolo, Foarte frumos , mi-ai deschis si mai tare apetitul pentru calatorie.
    Saptamana viitoare voi fi si eu la acelasi hotel si daca imi poti da in particular cateva informatii despre hotel tare m-as bucura.

    1. Anette says:

      Da sigur! Scrie-mi pe pagina de facebook Anette Vibes si iti raspund acolo la orice intrebare 🙂

  3. Anette says:

    Ma bucur ca ti-a placut! Cu siguranta te ve indragosti de Creta 😀

  4. With thanks! Valuable information!

    1. Anette says:

      You are welcome! 😀

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *