După o prea lungă absență, am revenit! (în forță sper 🙂 ). Fără să-mi caut scuze, dar motivul pentru care am neglijat blogul este unul complex care poate fi împărțit pe categorii, subcategorii, puncte și subpuncte.

Pe scurt, am schimbat aproape tot, de la culoarea părului (haha, I know), până la job și alți câțiva medici și tratamente (aici nu intru în detalii, doar că drăguța mea hernie de disc s-a gândit să-mi facă o vizită estivală, deloc binevenită).

Vara asta am trecut prin schimbarea schimbărilor, așa o pot rezuma cel mai bine. De obicei, când trebuie să iei o decizie mai radicală se aliniaza cumva astrele 🙂 și îți arată drumul pe care trebuie să mergi. Dacă tu decizi să nu bagi în seama astrele, până la urmă îți vor da un pumn în față de nu te vezi, astfel încât vei fi NEVOIT să faci schimbarea, sau…cum am pățit și eu, schimbarea îți va bate la ușă.

În ceea ce privește cariera, consider că trebuie să profit de vârsta care încă începe cu 2 și să încerc cât mai multe lucruri, pentru a învăța cât mai multe, din diverse domenii. Mi-a plăcut foarte mult ce făceam, însă se pare că a venit momentul să fac și altceva, și uite așa am ajuns să mă folosesc de acei aproape șase ani de drept (cu tot cu master) la noul loc de muncă. Mă gândeam eu că până la urmă codul civil și prietenii săi mă vor atrage cumva înapoi, oricât m-aș fi îndepărtat de ei.

Ce mi se pare mie ciudat este că, încă de la începutul anului parcă am simțit că se vor schimba multe, parcă o voce interioară îmi spunea asta, intuiția probabil. De foarte multe ori am avut dreptate, prietenii îmi spun că sunt un fel de Mama Omida :)) când vine vorba de previziuni. Măcar de aș prevedea și eu numerele la lotto…ok, revenind… Așadar, de luni am început lucrul la noul meu birou frumos și primitor. De data asta cred că mă așteaptă aici o carieră lungă și interesantă, sper să am dreptate!

Sănătatea mi-a tot dat șuturi anul acesta, am avut mult, prea mult de tras din cauza ei. Probabil este un semnal pe care încearcă organismul disperat să mi-l transmită, care sună cam așa „NU te mai stresa!!!”, iar eu îl ascult până mă simt mai bine, iar apoi revin la vechile și foarte-bine-înrădăcinatele obiceiuri de trăit cu 100km/h. Nu e ok, și probabil atât voi mai avea de tras până îmi învăț lecția că se poate trăi și liniștit, still working on it. Schimbarea aici constă în faptul că am început să fiu mult mai atentă la ce simt, mai ales când nu mă simt foarte ok, și să am mai multă grijă de sănătatea mea, care am spus-o și o mai spun, e cel mai important lucru din viața noastră, punct.

Până și culoarea părului am schimbat-o radical, recent. Am observat că de-a lungul anilor, podoaba capilară reflectă felul meu de a fi din acel moment. Am fost blondă, un pic naivă și inocentă vreo cinci ani, după aceea m-am mutat la Cluj, unde colega de apartament (și foarte bună pietenă) m-a făcut roșcată, și așa mă și purtam, ca o roșcată :)), într-o perioadă marcată de distracție, libertate și viață faină de masterand la Cluj. Apoi, după ce mi-am cunoscut jumătatea și am revenit în orașul natal, culoarea din părul meu s-a cumințit, atingând apogeul acum când m-am făcut șatenă, foarte aproape de culoarea mea naturală, pe care n-am mai văzut-o din 2008! Dar mă simt bine acum așa, sunt mai liniștită din multe puncte de vedere, poate și mai matură :). Oricum nu se știe ce va urma, deoarece mă plictisesc rapid, iar cel mai ușor de schimbat e părul. E interesant cum am observat chestia asta abia acum, la vreo 8 ani de când am schimbat culori.

În concluzie, schimbările sunt bune, chiar dacă nu mereu sunt binevenite. Eu tind să cred că dacă a venit momentul să lași ceva în urmă pentru ceva nou, așa trebuie să fie, deoarece oricât te-ai agăța de acel ceva, orice ar fi el, o să te scuture până vei pica și s-ar putea să fie dureros. De aceea e mai bine să acceptăm schimbarea și să nu ne împotrivim, deoarece dacă avem mintea deschisă și o gândire sănătoasă, lucrurile nu au cum să nu iasă în cel mai bun mod cu putință :).